Porumbelul Moriscar Romanesc-scurt istoric,prezentare si standard
Porumbelul Moriscar Romanesc
(scurt istoric si prezentare a rasei)
Dupa cum literatura columbofila romaneasca, dar nu numai ,i-a descris in mod consecvent,porumbeii moriscari romanesti au reprezentat si reprezinta si astazi un grup de porumbei cu o individualitate proprie.Ca parte a unei populatii numeroase dar si foarte eterogene de porumbei formati in zona Galati-Braila moriscarii au,spre deosebire de multe alte varietati aparute in zona,o origine mult mai clar definita.Daca ,in general,asupra originii aproape a tuturor raselor de “rolleri” exista o teorie,nedemonstrata insa niciodata de nimeni,care vorbeste despre un stramos unic,respectiv Rollerul de Kurdistan,in cazul moriscarilor romanesti lucrurile sunt mult mai limpezi
.Astfel,provenienta moriscarilor din jucatorii rusesti este confirmata in primul rand de Peterfi care, aducandu-si contributia ,cu informatii si fotografii , la elaborarea de catre autorul american Wendell Levi a lucrarii “Encyclopedia of pigeon breeds” (1965) opineaza ca varietatea de moriscari din cadrul porumbeilor “galateni” descinde din turmanii rusesti.(“Peterfi says it is a variety of the Romanian Danube Rollers and a descendant of the old Russian Black Magpied Tumbler”).Pe baza informatiilor primite de la Petefi autorul american prezinta in lucrarea sa aceasta varietate de porumbei drept o rasa distincta sub titulatura de “Moriscar Romanesc”.Asemanarile evidente de natura morfologica,coloristica si desen,precum si a aptitudinilor de joc sunt elementele care conduc la explicarea originilor porumbeilor moriscari in acest mod.Un alt reputat autor columbofil,americanul K.D.Spurling concluzioneaza(Pigeons of Galati-1999) ca moriscarii au provenienta ruseasca,ei fiind selectionati initial de un crescator originar din Galati,Gioni Moriscar pe numele sau si care ar fi trait acolo in sec.XIX.Acesta ar fi incrucisat porumbei jucatori rusesti de culoare neagra si cafenie proveniti din turmanii rusesti de Kaluga cu porumbei jucatori locali.Desi in majoritate porumbeii moriscari au fost prezentati si recunoscuti ca fiind baltati pe negru, Spurling face observatia corecta ca,intocmai ca si stramosii lor turmanii de Kaluga,ei pot fi deasemenea crescuti in culori ca rosu,galben,castaniu sau vanat.
In privinta termenului de “moriscar” Spurling considera ca acesta provine de la numele crescatorului care a format aceasta varietate de porumbel la Galati spre deosebire de Levi care incercand sa reproduca in limba engleza informatia primita de la Peterfi foloseste termenul de “hand-mill” ca si sugestie explicativa a felului in care se invart acesti porumbei cu trimitere la caracteristica de performanta a rasei,autorul american descriindu-i drept niste sfere invartitoare(“a spinning ball”) .Desigur ca in limba romana explicarea termenului e mult mai clara daca se face trimitere la cuvantul “morisca” si semnificatiile sale.
In ceea ce priveste notorietatea si aprecierea calitatilor lor, moriscarii sunt cea mai cunoscuta varietate de porumbei din cadrul porumbeilor “galateni”.Spurling considera ca la nivel mondial “Moriscarii” sunt cea mai cunoscuta dintre toate rasele de Galati(“Worldwide,the Moriscari are the best known of all the Galati breeds”).Alti numerosi columbofili germani,francezi,belgieni,olandezi,etc le-au apreciat calitatile de excelenti jucatori contribuind la raspandirea internationala a lor.Dealtfel,dintre toate varietatile de porumbei “galateni” moriscarii sunt singurii care au avut un impact semnificativ in crescatoriile din alte tari,cu astfel de porumbei organizandu-se concursuri de joc in cadrul Asociatiei Europene a Porumbeilor Rolleri(EFU).
La noi in tara Peterfi i-a considerat capabili sa intreaca cu jocul lor chiar si Rollerii Orientali iar Bonatiu i-a apreciat ca fiind cei mai reprezentativi pentru Jucatorii de Galati,contribuind la faima pe care aceasta “rasa” a capatat-o atat in tara cat si in afara ei.
Dintre toate varietatile de porumbei jucatori cunoscute si crescute in Romania, cu certitudine ca moriscarii sunt cei mai apreciati iar raspandirea lor e graitoare in acest sens.Din acest motiv apare si necesitatea considerarii lor ca fiind o rasa separata de alte varietati de porumbei proveniti din “galateni” si de care se diferentiaza net atat morfologic cat si din punct de vedere al aptitudinilor.
Din punct de vedere morfologic moriscarii sunt recunoscuti a fi de talie mijlocie-mica,cu capetele rotunjite,ciocul mijlociu,picioare scurte si penaj strans lipit de corp.Conform descrierii facute de Peterfi moriscarii “sunt porumbei trenati,cu 14 rectrice in coada,lipsiti de glanda uropigiana,jucatori rolleri excelenti,cu joc de morisca,facand 20-30 de tumbe intr-un snur de 30-40 metri.Porumbeii cazatori galateni sau moriscarii cazatori joaca pana la pamant.Baltatii pe negru moriscari fiind selectionati pentru zbor prezinta o mare variabilitate a penajului.De cele mai multe ori au brezatura,ochi albi sau galbeni,picioare neincaltate sau jampirate(ciorapari)(..)Moriscarii scot si pui albi cu ochi negri sau albi din moriscari,moriscari colorati-cu baltatura neagra si rosie pe fond alb si moriscari cu coada guturie.”
Referindu-se la Jucatorul de Galati,in 1990, Bonatiu aprecia ca fragmentarea acestei rase era evidenta cuprinzand ”trei rase separate:Jucatorul de Galati propriu-zis,care cuprinde vechea rasa de jucatori “moriscari”,al carui joc a adus faima rasei;Zburatorul de Braila cu cioc lung si Zburatorul de Severin”,ultimele doua rase grupand varietatile care nu mai joaca sau au un joc minor,in cazul ambelor varietati selectia urmarind prelungirea duratei zborului si eliminarea jocului.
La randul lui ,in cartea despre porumbeii “galateni” Leonte descrie moriscarii ca fiind “mai scurti la cioc si semiciocosi,in dimensiunile rasei cu capetele rotunde” avand “culoarea alba sau neagra acoperind asimetric penajul,cu rectrice albe in coada,cu ochi galbeni sau albi,unii leftati.Porecliti astfel pentru invartitura ce o executa pe diferite parti,des,ca o morisca”
Desi fara indoiala ca notorietatea acestei rase de porumbei a fost data de prezenta baltatilor pe negru,cresterea si selectionarea lor nu exclude in mod practic nici o alta culoare,ei putand fi intalniti intr-o multitudine de varietati coloristice si de desen.
In privinta aptitudinilor de joc,a doua caracteristica alaturi de morfologia specifica si care vine sa-i individualizeze drept o rasa distincta,moriscarii sunt indiscutabil cea mai valoroasa rasa romaneasca si printre cele mai bune din lume.Jocul caracteristic de “morisca”,efectuat intr-o diversitate cat mai mare este cel care da “marca” acestei rase.Moriscarii nu sunt si nici n-au cum sa fie niste campioni ai zborului de durata mare,ei incanta ochiul prin abilitatile deosebite pe care le au si le transmit de a efectua rostogoliri in timpul zborului pe distante de la scurte(de cativa metri) pana la foarte lungi( pe distante de zeci de metri) intr-o maniera specifica,foarte rapid si strans,pe diferite parti.Calitatea jocului este data de felul invartiturii si nu neaparat de lungimea acesteia,sunt destule alte varietati de porumbei jucatori care au un joc lung fara a fi insa un “moriscar”(ex.rollerii de Odessa,rollerii bulgaresti,rollerii de Birmingham,rollerii macedoneni,rollerii turcesti,cazatorii rusesti).
Ca la oricare alta rasa de porumbei de tip roller si in cazul moriscarilor romanesti exista si apar in cadrul reproductiei facute de crescatori,un anumit numar de exemplare care cad,asa-numitii moriscari cazatori.Aceasta este o realitate si astazi,asa cum a fost dintotdeauna de cand se cresc porumbei de joc,dovada ca literatura columbofila ii si mentioneaza ca atare.Nu exista niciun motiv de a blama o astfel de situatie fiindca daca nu s-a descifrat foarte clar mecanismul aparitiei jocului la porumbei in mod evident ca nici limitarea lui nu poate fi facuta.Ca si tehnica de selectie a porumbeilor se pot lua unele masuri de a incerca limitarea aparitiei unor astfel de situatii dar a pretinde ca pot fi total excluse e imposibil.Desigur ca aici vorbim de cresterea,reproducerea si selectionarea unor porumbei capabili sa presteze jocul de tip “roller” si nu de porumbeii care sunt predispusi sa execute1-2 tumbe si care desigur ca si ei pot fi numiti “jucatori” dar la un cu totul alt nivel.
Specific moriscarilor, si doar lor, este jocul de tip “moara”,respectiv oprirea instantanee din invartitura cu aripile si coada desfacute si efectuarea astfel a catorva rotiri in plan orizontal.Dealtfel la aceasta rasa de porumbei selectia urmareste o diversitate cat mai mare a felului invartiturii si nu neaparat profunzimea acesteia.Porumbeii nu sunt neaparat de cea mai buna calitate daca doar joaca lung fara a se tine seama de modalitatea in care o fac.In principiu selectia si conservarea unor trasaturi specifice jocului la porumbei este o procedura mai complicata decat in cazul raselor cu zbor de durata si inaltime.Manifestarea jocului la porumbei este una foarte diversa,atat ca forma de realizare cat si ca evolutie in timp din care motiv observarea lor necesita timp si experienta.In cazul moriscarilor jocul nu imbraca nicidecum o forma stereotipa ci una foarte diversa.Ca si perioada de manifestare a jocului exista exemplare care incep sa prezinte aceasta caracteristica inca de la primele zboruri atingand un maxim de evolutie la varsta de 3-6 luni la fel cum se intalnesc si exemplare la care jocul debuteaza mai tarziu,dupa 3-4 luni,el atingand deplinatatea abia dupa varsta de 6-8 luni.Mai rar la aceasta varietate de porumbei jucatori se intampla ca ei sa inceapa sa joace abia in al doilea an de zbor.
Avand in vedere caracteristica de baza pentru care au fost selectionati si sunt crescuti acesti porumbei,respectiv jocul,am considerat c-ar fi in detrimentul conservarii si perpetuarii acestei trasaturi de baza, introducerea in standardul rasei a unor restrictii in ceea ce priveste anumite caracteristici,cu atat mai mult cu cat ele au fost mentionate ca fiind specifice acestor porumbei inca de la primele lor descrieri.Este vorba de coloritul ochilor,prezenta “jampierelor” la picioare ori a “sfarlezelor” de la baza ciocului,coloritul penajului ori vreun tip de baltatura.
MORISCAR ROMANESC
(proiect de standard)
Numele rasei Moriscar Romanesc
Originea:Romania,zona Galati-Braila,ulterior raspandit in toata tara.Rasa selectionata in timp avand la origine jucatorii rusesti(turmanii baltati sau unicolori) si alti porumbei de zbor si joc avand ca principala caracteristica un joc deosebit de spectaculos.Jocul este intalnit in variate forme,este strans si in snururi lungi ,executate des.
Impresia generala Talie mijlocie , usor ingustat spre coada, temperament vioi, tinuta usor inclinata spre coada,nemotat sau motat,picioare relativ scurte, neincaltate.
CARACTERE DE RASA
Capul – de marime mijlocie, fruntea lata ,usor bombata,in prelungire cu ciocul formeaza un unghi deschis, crestetul plat sau foarte usor rotunjit ,ceafa rotunjita, nemotat sau cu un mot semicircular in zona cefei.
Ochii– sunt de culoarea perlei(irisul usor rozaliu nu se penalizeaza).Unicolorii au intodeauna ochii perlati iar exemplarele albe au ochii negrii.
Genele – simple, late, de culoare alba sau usor galbena ;
Ciocul – de lungime si grosime mijlocie, drept(cu mandibulele inchise), de culoare alb sidefat sau usor umbrit.Narile sunt mici si netede,pudrate cu alb.
Gitul – scurt, gros, purtat vertical, usor arcuit, cu barbie scobita
Pieptul – este lat, bombat, scos in afara,pastreaza o tinuta usor ridicata spre partea anterioara.Abdomenul usor arcuit si bogat imbracat in pene
Spatele– larg, drept, coboara usor oblic spre coada
Aripile– lungi, late, purtate deasupra sau dedesubtul cozii(trenate).
Coada – lunga,lata,in repaus sunt vizibile cel putin 3-4 pene pe latime, formata din 12-16 retrice
Picioarele – relativ scurte ca lungime, de culoare rosie,neincaltate. Unghiile sunt de culoare alba.
Tinuta– pieptul usor saltat, directie oblica spre coada
Penajul – bogat, elastic si strins lipit de corp.
Culoarea -Negru,rosu,galben,vanat,gut,castaniu. Culoarea penajului trebuie sa fie intensa si lucioasa.
Desenul – In functie de repartizarea culorii pe corp, se intilnesc:
1.Unicolori(negru,rosu,galben,vanat,gut,castaniu). Din imperecherile porumbeilor baltati in culorile enumerate pot rezulta porumbei albi Albii au intotdeauna ochii de culoare neagra.
2.Baltati(baltatura caracteristica este una asimetrica dar se pot intalni si anumite varietati de desen selectionat,asa cum sunt :
–leftatii,porumbei colorati avand sfarcurile aripilor,partea anterioara a gatului si gusa albe ;
–pagii,porumbei colorati avand capul,extremitatea superioara a gatului,varfurile aripilor si coada de culoare alba ;
–baltatii « scrisi »,porumbei colorati avand aripile albe,capul are o brezatura mai mica sau mai extinsa,uneori si pieptul este alb ;
–sfarcolatii,porumbei colorati avand sfarcurile aripilor albe,uneori au o mica cravata alba in partea superioara a gatului ;
–grivii,porumbei de culoare neagra,cu pieptul si burta albe,capacele aripilor pot fi si incomplet colorate sau pot fi stropite cu alb ,capul este intotdeauna complet colorat ;
–baltatii « sparti »,porumbei colorati avand pieptul si burta albe,capul poate fi colorat cu brezatura mai mare sau mai mica sau complet alb ;
–patatii,porumbei albi avand la baza partii posterioare a gatului,pe spate ori pe partea superioara a aripilor o pata colorata,in oricare din culorile acceptate ;
Porumbeii baltati pot avea,in functie si de varietatea de desen specifica,cozile complet colorate,baltate(rectrice colorate si albe intercalate) sau complet albe.
3.Capacitii,porumbei albi avand capacele aripilor si cateodata, partea posterioara a gatului, colorate ;uneori pe jumatatea cozii apar 1-3 rectrice colorate.
Durata si maniera zborului– porumbel din grupa jucatorilor cu snururi lungi (roller), zbor de durata medie, la inaltime medie sau mica,mai putin la mare inaltime,jocul este des, executat in snururi lungi de cel putin 3-4 m, tumbe efectuate pe spate sau lateral, pe-o parte sau pe doua parti, rapid .
Greseli minore -ochi galbeni,ochi negri(ambii) la patatii pe negru,,prezenta « sfarlezelor »(mici rozete situate la baza ciocului pe lateral),ciorapi la picioare .
Greseli majore– tinuta necorespunzatoare,cap alungit,cap berbecat,piept ingust, ochi rosii,ochii de alta culoare decat perla la unicolori,ochii altfel decat negrii la exemplarele albe, gene rosii, cioc negru, cioc lung,cioc subtire, cioc incovoiat sau intredeschis,barbie fara scobitura, coada ingusta sau scurta, culoare stearsa, picioare lungi, picioare groase,talie mare.
Apreciere: – Impresia generala, forma capului,cioc,ochi,penaj.
Marimea inelului 7 mm
Anul editarii 2012
Grupa Porumbei de tip « roller »
Din cate stiu, Spurling este de origine rusa, asa ca afirmatia in ce priveste originea este “one sided”.
Probabil ca veti reveni asupra articolului si veti posta poze reprezentative, cand acestea vor fi disponibile…
Multumesc pentru standard.
Faptul ca strabunicul lui Spurling a fost rus si mare crescator de turmani “cernopeghie” nu e un motiv sa-l acuzam pe acesta de partizanat in aprecierile pe care le-a facut.Dealtfel originile rusesti ale moriscarilor fusesera evidentiate de Peterfi cu vreo 40 de ani inaintea articolului lui Spurling.Mai mult decat atat Spurling a fost in Romania spre a se documenta pentru articolul pe care l-a scris,asa cum pentru alte articole despre multe alte rase a vizitat Rusia,Ucraina,Bulgaria sau Ungaria.Altfel,in fata unor lucruri cat se poate de evidente ce-ar fi putut spune Spurling,ca moriscarii sunt descendenti din Rollerii Orientali?!
Peterfi,care-i singurul autor roman ale carui opinii sunt luate in consideratie de alti autori de lucrari columbofile din strainatate,a evitat in cartile pe care le-a publicat in limba romana sa se pronunte asupra originii porumbeilor “galateni”.In schimb informatiile despre porumbeii romanesti furnizate altor autori sunt mult mai transante,in sensul in care el vede moriscarii drept o varietate net distincta si cu origini certe rusesti in timp ce pentru Rollerii de Galati(denumire sub care sunt tratati “jucatorii de Galati” in cartea lui Levi) sa afirme ca la originea lor ar sta rase turcesti,bulgaresti si rusesti.
Si chiar merita a fi facuta o discutie separata despre motivele ezitarilor lui Peterfi in a se pronunta in cartile publicate in Romania asupra originilor si a faptului de-a considera ca “galatenii” ar putea fi o singura “rasa” cu caractere unitare.
Standardul ar putea fi omologat la nivel national si international daca o sa existe dorinta asta din partea crescatorilor, fiind o rasa de performeri prin excelenta omologarea pentru arbitrajul la cusca nu este o prioritate absoluta. Rasa are oricum notorietate si recunoastere la nivel national din partea crescatorilor de porumbei de agrement, ea trebuie doar “oficializata”.
Termenul “moriscar” nu trebuie tradus neaparat. Rase precum Strasser, Mondain, Carneau, etc sunt recunoscute sub acest nume in toate cele 3 limbi “oficiale” ale Ententee. Asa cum tu zici “ching” rasei King si nu “rege” asa vor spune si strainii acestei rase “moriscar” eventual Romanian Moriscar.
Denumirea este explicata cred eu destul de clar in descrirea rasei, o sa fie exemplificata cu desene ale jocului specific si speram ca si cu filmulete de calitatea superioara.
Aceasta interventie a mea aici nu are absolut nici o legatura cu simpatiile sau antipatiile pe care le am pentru acesti porumbei sau pentru initiatorii acestui proiect.
In primul rand salut aceasta initiativa foarte bine formulata si strict la subiect, spre deosebire de precedenta unde s-a dat mai mult pe alaturi.
In al 2-lea rand vreau sa intreb initiatorii proiectului daca acest standard va fi acceptat si folosit la nivel de club, se va incerca omologarea rasei la nivel de Uniune sau se va merge si mai departe cu el, la EE? In cazul in care se va merge cu promovarea rasei peste hotare, care va fi traducerea termenului “moriscar” pentru a fi bine perceput de cei de afara?
Am dorit ca aceasta interventie sa fie cat mai scurta si la obiect cu scopul de a nu se simti unele persoane deranjate sau a mi se rastalmaci cuvintele.
Nu pot decat sa va urez succes cu aceasta rasa si sa o promovati asa cum ati facut-o acum.